Daca ar fi ultima zi, a mea pe Pamant...as face, as face multe, probabil.Mi-ar veni in cap un amalgam de ganduri:
Le-as spune persoanelor pe care le iubesc, ca le iubesc...
Mi-as cere scuze persoanele pe care le urasc, pentru ca le-am urat, dar si pentru ca nu le-am ascultat si pentru ca mi-am asumat dreptul de a le asocia imaginea cu acest sentiment...
Ti-as spune(tie) ca nu te iubesc pe tine, ci ca iubesc ceea ce ma faci sa simt cand sunt cu tine, ceea ce devin langa tine...
As iesi pe strada si as numara cati pasi fac de magazin pana acasa...
As intreba lume care este adevarata parere pe care o au despre mine, poate ca anumite pareri m-ar deranja, dar asa m-as cunoaste si mai bine...
Mi-as asuma riscul de a striga tare ca IUBESC!!
Te-as strange in brate si te-as saruta de cate ori as putea inainte sa plec,as pleca dar m-as intoarce pentru a ma uita inapoi dupa tine, pentru a-ti vedea ultima umbra a pasilor...
As vrea sa-i domnstrez lumii ca sunt in stare sa iubesc, chiar daca am mai iubit...
Mi-as imbatrani moartea cu un sarut, i-as mai cere un maine pentru a ma asigura ca nu am gresit sfarsitul de azi...
Iar mainele ar deveni ultimul, fara sansa de a nu trece ca un "azi"..si iar ar incepe sfarsitul..
Mi-as dona sangele, durerilor trandafirilor galbeni ca sa invete sa iubeasca, mai intai...
Mi-as da jumatate de suflet unui criminal pentru a simti...
As plange pentru tot ce mi s-a daruit ca sa dau viata florilor iarna...
Mi-as scrie toate,dar toate amintirile cu un ac in jumatatea mea de suflet...
Le voi spune (lor) ca ii iubesc si ca le multumesc pentru mine...
Voi pacatui visind, in loc sa dorm..privind la stele, la noapte, la apus si la rasarit, la soare si la luna...voi visa si in intuneric dar si in lumina...
Nu voi regreta niciun moment pierdut urand, iubind, razand sau plangand, nu voi regreta nicio sinucidere pe care i-am provocat-o sufletului meu, pentru ca m-a invatat ca este bine sa privesti si in trecut, dar important este
sa privesti cu demnitatea chiar daca nu esti mandru de ceea ce ai facut...
Voi realiza ca nu regret nicio gresala facuta, nu pentru ca am invatat din ea, ci pentru ca am avut ocazia sa o fac...
Imi voi lasa sentimentele sa preia controlul asupra mea, ele sa devina propriul meu regim comunist...
Voi plange atunci cand se va sfarsi acel "azi" si nu voi mai putea trisa moarte, si voi plange pentru ca am castigat...pentru ca am indraznit sa castig inca un "maine"
****Viata are regulile sale nescrise:
trebuie sa plangi, trebuie sa razi
trebuie sa te doare, trebuie sa simti fericirea adevarata, macar o clipa..sunt altii care isi neaga acest drept
fericirea poate sa fie o lacrima sau un suras poate sa dureze atat de putin incat aproape ca nici n-o simti, dar niciodata nu va dura o eternitate
trebuie sa iubesti si sa cazi rupandu-ti aripile
trebuie sa te ridici de fiecare data, caci nimeni nu o va face in locul tau

Toate astea pentru ca viata e un trafic cu probleme eterne si are parfum dezgustator, pentru ca e frumoasa si te vrajeshte..iti promite totul si iti da nimic,isi bate bine joc de toti...pana la urma e doar o promisiune de a ei, nimic nu e scris...tu trebuie sa-ti scrii viata nu ea sa te stearga pe tine, dar nu uita ca va fi un anumit "azi" dupa care nu va urma un maine.