Ti-am scris o ultima fraza apoi ai plecat cu trufia ta, pe care o porti ca un tatuaj.
Am incercat sa-mi iau ramas bun, de la minciunile tale, cu respect, fara sa te fac vinovat de simplitatea lacrimilor mele, n-am incercat sa te judec, atarnandu-te la loc inalt in cartea mea de amintiri, si greseli, marcate cu "nu mai repet asta".
Ti-am lasat un ultim indiciu pentru trecutul nostru si pentru prezentul tau:"Saruta-ma pentru ultima oara fara sa tradezi."Ce pagan a devenit coltul acela de strada acum, cata ura violenta ii asociez...Cate blocuri te urasc, si cate blesteme te urmeaza acum, pentru ca mi-ai dat ultimul sarut tradator.De data aceea nu fusesem eu victima, ci EA.Ai tradat-o pentru mine, ca sa crezi in tradarea mea.O lume necunoscuta tie, te uraste, si o inima strivita inca te iubeste pentru ca ai facut gresala de a ma lasa sa plec.
Am fugit pe stradute, inguste asfixiante, indosariate cu iubirile altora, si cu razboaiele unora care au decis ca ura e sentiment de capatai.Totusi nu mi-au influentat politica inimii nici spre dreapta, nici spre stanga...
M-ai lasat sa aleg si am ales ca pot te fac sa tradezi, nu doar sa ma tradezi, si am simtit victorie si dezgust.Ai reusit sa ma scarbesti ca mirosul cadavrului in starea de putrefactie.Ai fost ingerul meu, cel care mi-a aratat Iadul, si care m-a lasat acolo, dupa judecata.Fara sa realizezi ca ai cazut in propriul pacat, ca eu te-am tradat, pentru ca ultimul sarut, nu avea gustul frivol al dragostei, nu te puteam iubi, nu iti iubeam sufletul in care era altcineva.Nu mi-e mila, nici frica, nici orice altceva cand spun ca nu stiu daca te-am iubit.